Nu e scrisa de mine,dar imi place foarte mult si recunosc talentul celui care a scris-o
Cap1 Ningea slab ... Noaptea era fara luna. Tot ce se auzea erau urletele lupilor din padurea vecina orasului. Isi stranse aripile ... Ura ca apa sa-i umezeasca aripile. Statea pe balustrada acoperisului blocului in care locuise ea ... Isi scoase pachetul de tigari . . . Primul fum il relaxa... Se retrase in adapostul creat de scarile care duceau spre panoul publicitar de pe acea cladire ... Nu suporta aceste lumini moarte dar de data asta ii foloseau ... Mai trase un fum ... Ninsoarea se intetise, iar fumul topea fulgii dni jurul lui ... Ea ... Cati ani trecusera? 10 ? Poate si mai mult. Era interzisa interactiunea cu un muritor, dar el a trebuit sa incalce regulile ... O urmarise ca in fiecare dimineatza, distant, dar mereu atent, departe de ea, dar foarte aproape ... Dar in dimineatza aceea, rutina a fost distrusa. O masina lovi puternic parapetul de langa aleea pe care circulau cativa pietoni ... Ea ... Atunci incalca regula ... Cand ea s-a trezit avea in fata ochilor chipul lui ... Unul din chipurile sale. O vrajise din primele secunde, dar putin stia el ca acea dimineatza urma sa-i schimbe viatza. Au mers impreuna la cafeneaua preferata a adolescentilor. Rasete, glume ... muritori plini de viata ...ii aminteau de el inainte de primul razboi ... Dar acel razboi reusise sa-l schimbe ... Se asezara la o masa. El isi mai aprinse o tigara si se uita la ea. Ochi mari si negri, parul de un albastru demn de regina Oceaniei ... Demonul, pentru prima data in viata sa simti ceva, ceva ce nu mai simtise niciodata ... Cu toate ca ea trecuse atat de aproape de moarte incat el o simtise, Diana era la fel de vesela ca intotodeauna.
Era ceva la tipul care o salvase ce o fermeca ... Barbatul era inalt , cu plete cu reflexii de perle negre si cu o lunga haina de piele ... Pe fata lui se afla mereu acelasi zambet enigmatic. Dar ce o distra cel mai mult la el era pielea lui de o nuanta de gri . . .
Ninsoarea nu contenea ... Isi mai aprinse o tigara ... De ce se gandea iar la ea? Fusese fara doar si poate o muritoare ..una xtrem de frumoasa, dar tot o muritoare ... Ninsoarea era viscolita ... Isi stranse aripile si mai tare. Era deja la a 3 a tigara. Isi sprijini capul de peretele umed ... incepu din nou sa-si amnteasca ... Ea....Chipul ei mereu radiind. . .
In dimineatza urmatoare o urmari plecand al scoala ... La fel de vesela ca intodeauna. O lasa in grija prietenilor sai ... Devenise el increzator in aceste fiinte infecte? de cand un demon gandea astefel despre aceste fapture uitate de zeitatea lor? ... Dar un suflet il chinuia. Un muritor de rand ... doar un muritor ...
Diana avu o surpriza la sfarsitul dupa amiezii. Acelasi tip cu zambetul sau rece o astepta la intrarea scolii. Ii zambi, iar ea ii raspunse ... Purta aceleasi haine ca in ziua precedenta, dar la fel de impecabile. Era ceva ce il atragea de strainul cu pielea gri ... Ceva o facea sa creada in el ... sa aiba incredere in el... Au mers in aceeasi cafenea si el a fumat aceleasi 3 tigari. A condus-o acasa, i-a zambit rece si a plecat ... de undeva de sus a privit-o cum intra in casa, cum se pregatea sa faca un dus ... Si-a aprins o tigara si s-a topit in noapte...
Isi mai aprinse o tigara ... Ninsoarea incetaase ... Se ridica cu greu, raceala noptii il amortise putin ... Mai trase un fum ... Arunca tigara langa celellate mucuri ... Isi intinse aripile negre ca smoala si se topi in linistea noptii ... Tot ce se auzea erau urletele lupilor din padurea vecina orasului.....
Cap2 Era o fiinta nocturna ... Iubea noaptea. Iubea linistea ei, il calma. Nu mai pasise pe taramul muritorilor de cand ... de cand traia ea. De ce intrase in starea asta? O durere ciudata in piept ... Da, el simtea ... simtea durerea.... Isi amintise intr-un final ... Peste cateva zile avea sa fie ziua ei ... Isi intinse aripile si zbura spre catedrala intunecata de pasul greu al timpului. Se apropie de intrarea ei. Isi strase aripile si pasi pregul ... era pentru a doua oara ... Se opri in fata altarului, se aseza pe o banca si isi aprinse o tigara ... Singur in acel edificiu ... doar el si amintirile sale......
Trecusera 2 saptamani de cand isi petreca dupa amiezile cu acel tanar enigmatic. Tot ce stia despre el era ca se numeste Gabriel. Frumos nume ... nume de inger, iar figura sa palida si mereu zambitoare semana cu un frumos basorelief renascentist. Nu stia exact ce simtea el, tot ce stia era ca ceva il atragea al el ... ii era f usor sa vorbeasca cu el despre orice ... Si el o asculta. Mereu zambindu-i, sorbindu-i fiecare cuvant. O conducea in fiecare seara spre casa ei, fara sa scoata un sunet, mereu afisand acelasi zambet rece. Relatia lor era cel putin ciudata. Ea ii vorbea mereu, i se destainuia, iar tot ce vroia el era sa o priveasca ... sa ii priveasca chipul....
Stinse tigara. Iesi din catedrala si se indrepta spre cimitir. Isi aminti cum isi petrecuse fiecare dupa amiaza dupa ce ea plecase, in fata pietrii funerare in forma de floare ... Timp de 5 de ani ... in fiecare dupa amiaza ... Ajuns langa floarea de granit, se aseza langa stejarul care o strajuia si isi aprinse o noua tigara. Fumul se ridica un rotocoale. Luna se intrevedea printre norii grei. Zapada era neatinsa. Nimeni nu mai intrase aici de cateva saptamani ... Noaptea era rece, iar tigara avea un efect ciudat asupra lui ... Fumul dansa in fata ochilor sai ... Amintirile incepeau sa-si gaseasca loc spe suprafata ... Stand in zapada sprijinit de trunchiul secularului arbore ... Doar el si floarea sa ...
Cap 3 Cu o seara inainte, in timp ce o conduce acasa, ea il intreba daca nu vrea sa mearga a doua zi la festivalul din orasul vecin. El zambi si incuviinta din cap. Ii sari in brate sarutandu-l ... O apuca de barbie si ii ridica fata ... Ii zambi si disparu in noapte. De undeva, un lup isi venera zeitatea...
Ura ploaia ... ura ninsoarea ... Nu ii era frig, dar demonul nu suporta umezeala pe aripile sale. Avea impresia ca picaturile de apa il incetineau. Se opri pe balconul ei ... fostul ei balcon. Acum apartamentul era nelocuit. Se aseza pe scaunul din balcon si isi aprinse o tigara. Isi aminti cum o ajutase sa se mute in acel apartament ... Era mica lor oaza ... Locul in care puteau fi singuri ... Isi mai aprinse o tigara ... Tot in apartamentul acesta isi facusera multe planuri. De fapt, ea era cea care vorbea ... el incuviinta zambind ... Un zgomot se auzi din spatele sau ... Privi afara ... Dinspre nord se vedeau lunii, iar zgomotul muzicii ii aminti ca era festivalul anual al orasului vecin ...
Cand se trezi il gasi asezat pe treptele din fata casei ei fumand. Il trase inautru si ii oferi o cafea. In jumatate de ora se aflau in centrul orasului. Lumea venea din intreaga regiune la acel festival. Noaptea se lasa peste oras. El se simtea ceva mai relaxat, mai in elementul sau ... Se oprira amandoi ca sa priveasca focul artificiilor. Se asezara pe iarba jilava ... El zambi, ea se lipi de el. Diana adormi in bratele barbatului ... Ii mai privi o data pielea gri inainte de a inchide ochii ...
Intreaga zi ii facuse pe plac. Aceptase chiar sa urce in masinariile acelea idioate in care muritorii se simteau atat de bine. Se simtea ciudat ... De ce facuse atatea pentru un muritor? Un muritor cu cel mai frumoas chip ... Acum dormea cu capul in bratele sale. Isi aprinse o tigara ... privi cerul ... De ce ii fascinau pe esti muritori acele lumini? Acele zgomote? Se facuse tarziu. O ridica in brate si isi lua zborul. Ajunse in fata casei ei ... Intra prin balcon si o aseza in pat. A privit-o aproape toata noaptea...
Soarele se pregatea sa rasara. Visase mult prea mult la ea ... Isi intinse aripile si disparu ... Pe balconul apartamentului nelocuit scaunul se misca, iar pe masuta mica se afla o scrumiera plina de mucuri de tigari in care inca mai ardea o tigara... Soarele se pregatea sa rasara...
Cap 4 Trecusera 3 ani decand tanarul gri intrase in viatza ei ... Acum ea se afla in ultimul an de liceu ... In fiecare dupa-amiaza el o astepta ... Isi zambeau reciproc si plecau spre aceeasi cafenea din estul parcului. Isi petreceau seara plimbandu-se cu el prin parc, sarutandu-se pe o banca mai retrasa ... El era mereu departe dar atat de aproape ... rece, dar atat de fierbinte ... Noptile erau pline de dorinta. El era amantul acelui colt intunecat, perfectionat. Rece si febril, grabit si studiat ... Iadul il facuse un adevarat amant. Ii daduse cunoasterea lutului si il invatase modul in care sa-l excite; il facuse cunoscator in misterele trupului.Cu toate astea, nu era niciodata langa ea diminetza ... il gasea stand in balcon cu aripile intinse fumand ... Cu toate astea il iubea..SI el ii zambea...
Ceva nu era in regula in acea dupa amiaza ... O astepta ca in orice alta zi ... Dar in locul ei isi vazu mama ... Pentru prima data in ultimele 5 secole iesise pe taramul muritorilor ... Era la fel de frumoasa ca intotdeauna ... ii zambi cald ... La fel de cald ca si lama ei ... Tot ce auzi el fu:"Nu trebuia sa o ai ... de data asta nu te pot ajuta" Diana iesea din scoala. Atunci intelese ca cauta mama aici ... Incerca sa alerge spre ea. Dar nu putu ... Ea il vazu, fata i se lumina si incepu sa alerge vesela spre el. El isi intoarse spatele ... la timp ca sa nu-si vada mama daruindu-i muritoarei sarutul sau rece ... Cu ochii plini de sange si in adevarata sa forma isi lua zborul ...
Astazi era acea zi ... Ziua in care ea plecase. Trecusera peste 10 ani de cand il lasase sa pribegeasca pe acest taram. Noaptea era senina si rece. O luna mare insangerata se ridica deasupra cimitirului. Se aseza in genunchi in fata florii de granit. Si pentru prima data in ultimii 14 ani isi arata adevarata forma. Fata intunecata, ochii negri, par rosu cu fulgere mici negre ... Corpul pe jumatate dezgolit vibra sub miscarile puternice ale aripilor sale ... Un urlet sparse linistea de cristal a noptii....
The End!
Cititi – poza de diabolik_yume, in Fan fiction · 19KB
_______________________________________ You will die..................very soon
